ABLAȚIA CU
RADIOFRECVENȚĂ

Ce sunt palpitațiile?

Palpitațiile sunt resimțite ca bătăi anormale, fie mai rapide, fie mai rare, fie uneori ca niște pauze (ca o senzație de oprire a inimii), iar acest simptom poate să fie dat de mai multe tipuri de tulburări de ritm.
Descrie această senzație comună avută când inima nu bate normal de câte ori am dat un examen, de câte ori am avut o emoție, de câte ori am făcut efort. Palpitațiile nu indică neapărat o boală de inimă. Pe de alta parte pot să apară ca simptom al unei afecțiuni cardiace.
Este esențial să ne dăm seama dacă aceste palpitații sunt cu ritm rapid sau cu ritm rar, dacă au ritm regulat sau neregulat, dacă episodul începe brusc sau treptat, dacă se termină brusc sau treptat. De asemenea, sunt de luat în seama și factorii care pot declanșa sau opri aceste palpitații, cum ar fi emoția sau consumul de alcool, sau anumite stări pe care le avem.

Cand trebuie să ne prezentăm la medic?

Dacă palpitațiile se însoțesc și de alte simptome, cum ar fi durere în piept, transpirații, lipsă de aer, pacientul ar trebui să se prezinte cât mai repede la un medic de specialitate. În această situație, palpitațiile pot fi simptomul unei afecțiuni cardiace subiacente. De câte ori aceste episoade de palpitații țin suficient de mult timp încât să ne permită deplasarea într-un loc în care să facem o electrocardiogramă, acest lucru trebuie făcut.

O variantă mai bună de menținere a fluxului sangvin stabil o constituie plasarea stenozată.
La introducere, sistemul balon+stent este pliat și în această stare are un diametru <1mm. Stentul reprezintă un tub dantelat din metal care se depliază (desface) prin umflarea balonului pe care este montat și care rămâne în vas dupa extragerea balonului. Stentul este ales astfel încât să traverseze arterele și leziunea pe care trebuie să o trateze, să păstreze forma inițială a vasului, precum și a diametrului optim al acestuia pentru o perioadă cât mai mare de timp. In funcție de diametrul vasului, de lungimea leziunii și de alți factori de risc cum ar fi diabetul, în cazul a 20 – 30% dintre pacienți, în timp, în stent vor aparea noi îngustari (restenoza intrastent).

Despre Studiul Electrofiziologic

Studiul electrofiziologic este o procedură de diagnostic. Diagnosticul tulburărilor de ritm și de conducere se poate face uneori cu dificultate, pentru ca electrocardiogramă și celelalte investigații neinvazive nu ne oferă toate informațiile necesare.
Cu ajutorul studiului electrofiziologic putem studia fenomenele electrice din interiorul inimii, putem pune diagnosticul sau putem evidenția anumite tulburări ale conducerii impulsului sau anumite tulburări de ritm, acest lucru folosindu-ne fie la carcaterizarea mai exactă a bolii respective, fie în vederea aprecierii prognosticului vital al pacientului, fie în vederea alegerii unei terapii curative, care poate să fie ablația sau implantarea unui dispozitiv.

Cum se desfășoară?

Studiul electrofiziologic este o procedură intervențională, se face în anestezie locală. Pacientul nu este adormit, dimpotrivă ne este foarte util să comunicăm cu pacientul în timpul procedurii. Pentru această procedură se puncționează vena femurală, deci e ca o injecție făcută cu anestezie locală la nivelul venei femurale și/sau arterei în funcție de caz. Se introduc niște teci iar prin aceste teci introducem în inimă niște catetere. Aceste catetere sunt în fapt niște furtunașe care au niște electrozi care ne permit să culegem informații despre activitatea electrică a inimii. În cadrul studiului electrofiziologic se derulează anumite protocoale de stimulare a inimii, scopul final fiind acela de a induce tulburarea de ritm. În momentul în care am indus aritmia, îi putem studia mecanismul și putem găsi modalitatea de diagnostic pentru a o putea vindeca.
În cazul ritmurilor rare, putem să studiem cu ajutorul acestor catetere și a manevrelor de stimulare. Putem localiza unde este defectul de conducere al impulsului și să apreciem dacă pacientul are nevoie sau nu de implantul unui dispozitiv.
In funcție de intervalul de timp de care avem nevoie ca să inducem tulburarea de ritm, studiul electrofiziologic poate să dureze între o jumătate de ora și o ora și jumătate.

Recuperarea

În cazul în care s-a făcut doar puncția venoasă se aplică un pansament și pacientul se poate mobiliza, deci se poate da jos din pat după patru ore și în general a doua zi este acasă.

Despre Terapia Ablativă

Terapia ablativă este o procedură terapeutica ce vine în continuarea studiului electrofiziologic. Ea nu trebuie făcută neapărat în aceeași ședința cu studiul electrofiziologic, dar este bine să fie făcută în aceeași ședință pentru că la terapia de ablație, în ghidarea terapiei propriu-zise avem nevoie de toate informațiile pe care le-am obținut la studiul electrofiziologic și implicit de cateterele pe care le-am inserat pentru efectuarea studiului electrofiziologic.
Procedura de ablație constă de fapt în aplicarea unei energii de radiofrecvență, în efectuarea unor cauterizari pe zone mici din interiorul inimii, cu ajutorul cărora putem să anihilam focarele care generează tulburarea de ritm respectivă sau putem să întrerupem circuitele care se formează în inimă și care generează de asemenea tulburările de ritm.
Procedura ablativă poate să fie puțin dureroasă dar ea nu se efectuează în anestezie generală. Se efectuează în anestezie locală, cu pacientul care păstrează în permanență contactul cu medicul. Acesta îi poate explica permanent ce face iar dacă durerea este un pic mai intensă, se pot administra medicamente care sa anihileze acest efect secundar. Terapia ablativă este o terapie foarte modernă și care are avantajul obținerii vindecării pacientului de boala respectivă.